*** Interviu cu profesorul Dimitris Karagiannis, fondatorul OMiLAB
Profesorul Dimitris Karagiannis predă discipline legate de modelare conceptuală, reprezentarea și ingineria cunoștințelor la Universitatea Viena, Facultatea de Informatică. A susținut o activitate îndelungată atât în cercetare (debutând la Institutul de Cercetare pentru Procesarea Aplicată a Cunoașterii-Forschungsinstitut für anwendungsorientierte Wissensverarbeitung- FAW Ulm) cât și în sfera didactică (actualmente la Universitatea Viena, profesor plin din 1993) dar și în industria IT (ca fondator și director operațional al grupului BOC Information Technologies Consulting GmbH, producător a numeroase instrumente comerciale pentru managementul proceselor de afaceri și al arhitecturilor de business). În 2012 a fondat OMiLAB (Open Models Initiative LABoratory) o entitate complexă, multi-dimensională: think tank, ecosistem digital, comunitate globală, colecție de instrumente și metode etc. toate subordonate domeniului științific al Modelării Conceptuale – totodată o practică indispensabilă pentru digitalizarea societății moderne.
Profesorul Karagiannis expune, în interviul de mai jos, câteva din ideile care au stat la baza OMiLAB și care îi guvernează funcționarea. (Traducerea din lb. engleză: prof. univ. dr. Robert Buchmann)
Prof. Karagiannis:
Înainte de a răspunde la întrebări, aș dori să clarific natura activității pe care o desfășurăm în OMiLAB în sfera Modelării Conceptuale, iar pentru asta mă folosesc de sloganul nostru oficial:
We use abstraction to reduce complexity in a domain, for a specific purpose
(Folosim abstractizarea pentru a reduce complexitatea unui domeniu, pentru un scop specific)
Sloganul urmărește să distingă modul în care folosim termenul “modelare” față de alte semnificații din alte contexte (modelare matematică, econometrică etc.). Concret, modelele cu care lucrăm surprind semnificația și relațiile ce se manifestă într-un domeniu de activitate, filtrate după relevanță relativ la un scop. Acestea sunt reprezentate în moduri care să permită deopotrivă analizarea lor de către oameni și procesarea de către mașini.
Mai mult, modelarea are nevoie de sprijin sub formă de metode și instrumente, așadar suntem interesați și de natura acestor metode și instrumente, nu doar să utilizăm unelte disponibile. Acest aspect e esențial pentru a dobândi o perspectivă științifică asupra domeniului, pentru a nu fi limitați la perspectiva de “utilizator”.
- Ce necesități neacoperite în domeniu v-au determinat să inițiați OMiLAB?
OMiLAB a fost inițiat pentru a satisface nevoia de utilizări mai diversificate ale modelelor conceptuale și de metode de modelare mai agile. Prin framework-ul nostru AMME (Agile Modeling Method Engineering) – nucleul metodologic al OMiLAB – realizatorii de modele pot porni de la cerințe proprii de modelare, bazate pe propriile scopuri și domenii de activitate.
De asemenea promovăm și ideea de “deschidere” – nu doar în sensul utilizării deschise de instrumente puse la dispoziție în comunitatea noastră, ci și în sensul extensibilității, permițând cercetătorilor și practicienilor să adapteze instrumente existente [n.tr., de modelare] la propriile domenii și probleme.
- Țintiți la o abordare holistică a Modelării Conceptuale? Mă gândesc la modul în care OMiLAB furnizează: metodă-cadru de modelare conceptuală, laboratoare, unelte, servicii, resurse open-source etc. etc.
OMiLAB are o abordare holistică în a oferi resurse deschise în sprijinul cercetării din sfera Modelării Conceptuale, precum și pentru utilizarea modelelor conceptuale în contexte educaționale sau de inovare. În calitatea sa de ecosistem, pilonii pe care se bazează sunt tehnologici, metodologici și sociali – ultimul aspect referindu-se la comunitatea care contribuie cu cunoaștere, instrumente și interacțiuni în cadrul unor evenimente și canale de diseminare dedicate.
- Ce obiective urmăriți să atingeți dezvoltând network-ul de noduri, școlile de vară NEMO etc?
Putem rezuma principalele obiective OMiLAB pe două nivele:
- a) să stimuleze diversitatea cu privire la ce se poate modela și cum se pot folosi modelele; deși mare parte din literatura științifică reduce această diversitate la dihotomia dintre “general purpose” (cu aplicabilitate generală) și “domain-specific” (cu specific de domeniu), știm că între acestea există un spectru continuu de cerințe care trebuie satisfăcute;
- b) să stimuleze un efect de rețea bazată pe o comunitate de practică în care diversitatea menționată se poate observa; comunitatea noastră produce metode de modelare cu profundă specificitate, sau folosește astfel de metode pentru scopuri noi, după cum demonstrează seria de cărți Springer [tr.: https://www.omilab.org/activities/books/]
- Vedeți în alumnii NEMO inițiatori ai viitoarelor noduri OMiLAB?
Școala de vară NEMO, care va intra curând în al 10-lea an de existență, reunește anual o parte importantă a comunității științifice globale din disciplina Modelării Conceptuale.
Comunitatea este inerent implicată în subiectele de interes ale OMiLAB. Majoritatea nodurilor OMiLAB curente sunt gestionate de lectori ai școlii de vară; alte noduri s-au născut din obiectivele de exploatare ale unor proiecte științifice sau din inițiative de inovare digitală. Desigur că sperăm ca studenții și tinerii cercetători care participă la NEMO să fie inspirați să adopte metodologiile discutate acolo și să devină parteneri oficiali în viitor.
- Ce influențe are dimensiunea multiculturală a OMiLAB asupra abordării, activității și rezultatelor acestuia?
Diversitatea culturală se reflectă inevitabil în diversitate conceptuală – în sensul conceptelor și proprietăților specifice care ajung să fie exprimate în modele. Chiar dacă anumite preocupări ale Modelării Conceptuale sunt universale, putem observa și aspecte culturale manifestându-se în metodele de modelare construite în anumite țări – spre exemplu serviciile creative sau interesul pentru robotică în Japonia, preocuparea germană pentru cunoștințele procedurale, un interes al francezilor pentru servitizarea inteligentă a produselor.
- Ce perspective are extinderea colaborării între OMiLAB și Universitatea Babeș-Bolyai prin nodul local de la FSEGA?
Avem o colaborare apropiată atât la nivel de studii doctorale cât și prin schimburi de prelegeri cu domnul profesor Buchmann, care organizează cercetarea în acest domeniu la FSEGA, și cu domnul prorector Săcărea, colaboratorul nostru pe termen lung la Facultatea de Matematică și Informatică.
Suntem recunoscători domnului decan Mustață, care a decis ca FSEGA să se alăture rețelei noastre și sperăm că asta va oferi Universității Babeș-Bolyai oportunitatea de a deveni un centru-pivot pentru cercetarea în sfera Modelării Conceptuale, cu impact semnificativ asupra paradigmelor sale științifice. Rezultatele obținute la FSEGA sunt o prezență constantă în fața publicului internațional de la școala de vară NEMO. Împărtășirea rezultatelor cu comunitatea noastră de practică e de asemenea un beneficiu pentru OMiLAB, contribuind la acel efect de rețea. Colaborăm frecvent la publicații comune sau în conferințe care asigură o vizibilitate internațională largă a rezultatelor UBB în domeniu și sperăm ca pe viitor laboratorul OMiLAB de la FSEGA să devină și un facilitator pentru proiecte R&D.
- Care a fost răspunsul industriei de profil care e beneficiara Modelării Conceptuale față de apariția OMiLAB?
Există câteva noduri OMiLAB care au fost înființate în afara unui context academic – misiunea lor fiind să sprijine proiecte R&D sau workshopuri de dezvoltare de soluții de tip Design Thinking. Partenerii din industrie adesea se alătură consorțiilor de cercetare cu o perspectivă comercială, bazată pe instrumente, produse și medii de lucru deja operaționale însă uneori au nevoie și de metode de explorare a unor idei incipiente care nu sunt gata de productizare dar constituie un pas esențial în a atinge stadiul respectiv.
(interviu de Horațiu Damian)
Mai multe amănunte despre OMiLAB pot fi accesate pe site-ul acestuia: https://www.omilab.org/
Fotografia: site-ul omilab.org