- Coordonator: Iulian-Horia Holobâcă
- Finanțatori: AUF și IFA
- Parteneri: UBB, Universitate de Stat din Tbilisi, Universitatea din Québec la Montréal.
Topirea ghețarilor montani încă de la sfârșitul Micii Ere Glaciare (după 1850) este un subiect de actualitate, pe de o parte, din cauza resursei de apă pe care o reprezintă și, pe de altă parte, din cauza riscurilor naturale generate de topirea lor accelerată legată de încălzirea globală.
Pentru ghețarii din Caucaz a fost documentată o retragere de la mijlocul secolului al XIX-lea și o accelerare a topirii lor în special din anii 1980. Analiza inelelor anuale de creștere a copacilor și teledetecția permit o mai bună înțelegere a răspunsului lor la modificarea factorilor climatici și o mai bună documentare a frecvenței și intensității riscurilor generate de topirea lor. Aceste două abordări au fost utilizate și cuplate cu date și modele climatice ca parte a acestui proiect de cercetare inovator și interdisciplinar.
Proiectul a început în martie 2019 și urma să se încheie în decembrie 2020, pe o perioadă totală de doi ani. Totuși, din cauza pandemiei de Covid-19 și a prelungirii acordate cu un an suplimentar de către AUF, adică până în decembrie 2021, a fost posibilă finalizarea activităților avute în vedere inițial și astfel atingerea obiectivelor proiectului.
La colectarea datelor în teren, în lanțul muntos Caucaz din Georgia din regiunea Svaneti au participat echipe din România (UBB), Georgia (Universitatea din Tbilisi) și Canada (UQAM). Munca de teren a fost realizată cu entuziasm și succes în august 2019. Expertiza variată și complementară a fiecăruia dintre membrii echipelor implicate a permis prelucrarea, analizarea și publicarea acestor date în reviste de prestigiu.
Un prim articol se referă la pericolele cauzate de curgerile de debris din Valea Mazeri, lângă ghețarul Ushba. Prin analiza creșterii a 161 de arbori, am reușit să reconstruim vechile scurgeri și extinderea lor spațială încă de la mijlocul secolului al XX-lea, documentând totodată impactul potențial al acestor curgeri asupra dinamicii fluviale a râului principal din acestă vale, o resursă de apă esențială pentru locuitori. Al doilea articol se referă la dezvoltarea unei noi abordări metodologice pentru cartografierea ghețarilor acoperiți parțial cu debris utilizând o abordare multisenzor. Aplicată a priori pe două situri din Caucaz (ghețarii Ushba și Chalaati), această metodă are un potențial interesant pentru dezvoltări și aplicații viitoare.
Acest proiect va permite o mai bună planificare a alimentării cu apă potabilă a comunităților de munte, precum și o prevenire sporită a pericolelor și riscurilor pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii și a utilizării terenului. Acest proiect de colaborare se dorește a fi un startup pentru posibile parteneriate pe termen lung și formarea locală, regională și internațională a personalului calificat pentru a lucra nu numai în mediul academic, ci și în dezvoltarea comunităților reziliente în contextul schimbărilor globale.